Ștefan Luchian started his career as a teenager and was immediately in the spotlight. He studied at the Academy of Fine Arts in Bucharest with Theodor Aman and Gheorghe Tătărăscu. Soon after, he went to Munich and then to the Julian Academy in Paris. Being an effervescent and anti-academic figure, Luchian stated that he only looked up to Nicolae Grigorescu and the great museums of the world.

The beloved painter Ștefan Luchian died at forty-eight years old, leaving behind an artistic heritage created as a tribute to life and human beings, consisting of landscapes, still lifes, portraits and battle scenes. His gentle and gracious works speak for people from various social structures. Luchian had an excellent drawing technique, as seen in the work “Peasant Woman” where in only a few moments he captured a woman doing domestic chores. In this work there are many elements that are also present in the work entitled “Laundress”, part of the Romanian National Museum of Art’s collection. Beyond the mastery of the drawing, with only two colours on paper, he managed to reproduce the warm light of the space and the atmosphere of the village.

Ștefan Luchian și-a început cariera încă din adolescență și a fost remarcat imediat. A studiat la Academia de Belle Arte din București cu Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu. La scurt timp, a plecat la München și apoi la Academia Julian din Paris. Cu o fire efervescentă și cu un concept anti-academist, Luchian afirma că, pentru el, maeștrii au fost doar Nicolae Grigorescu și marile muzee ale lumii. 

Îndrăgitul pictor Ștefan Luchian se stinge din viață la numai patruzeci și opt de ani, lăsând în urma sa un patrimoniu artistic format din peisaje, naturi statice, portrete și scene de luptă, toate realizate de artist ca tribut vieții și ființei omenești. Opera sa surprinde cu multă grație și blândețe oamenii din diverse pături sociale. Luchian a fost un excelent desenator, iar în această lucrare, "Țărancă în bucătărie”, fără să isprăvească prea mult timp, surprinde o tânără prinsă în activitățile casnice, într-o compoziție în care se regăsesc multe din elementele prezente în lucrarea intitulată „Spălătoareasă”, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României. Dincolo de măiestria desenului, cu doar două culori și folosindu-se de hârtie, reușește să redea lumina caldă a spațiului și atmosfera căminului sătesc.