Într-o epocă în care majoritatea artiştilor exercitau o artă de interpretare a curentelor de impresionism şi postimpresionism, adăugând inovaţiile acestora la specificul naţional, Vermont se înscrie în acea clasă de artişti inconsecvenţi, care au manifestat o continuă oscilare în adoptarea unui curent artistic. De aceea, operele lui Vermont, asemenea celor ale lui Ipolit Strâmbu (1871 – 1934), Alexandru  Satmari (1871 – 1933) sunt traversate de un puternic caracter eclectic. Acest lucru nu face altceva decât să ilustreze ambiguitatea culturii româneşti la trecerea dintre cele două secole (XIX și XX) şi încercarea de eliberare a artei de sub autoritatea academismului.

Ostil așadar conformismului academic, Vermont s-a alăturat mișcării de înnoire a grupului pictorilor independenți, numărându-se printre membrii fondatori ai societăților „Ileana” și „Tinerimea artistică”, în cadrul cărora a expus cu regularitate. 

De-a lungul carierei sale, Vermont, variază tematicile și studiază cu precădere ființa umană din toate clasele sociale. Armonia în operele sale vine din echilibrul pe care reușește să îl stabilească între subiect și multitudinea de tehnici pe  care le stăpânea cu măiestrie. 

Lucrarea “Tânără din Romanați” a fost realizată în jurul anilor ‘20, într-un moment în care Vermont acorda o deosebită importanță culturii rurale și obiceiurilor tradiționale sătești. Frumoasa tânără ce-i pozează artistului, poartă veșminte specifice regiunii  Romanați, tratate de artist cu multă minuțiozitate în această lucrare. Lucrarea este un adevărat spectacol de expresivitate, lumină, cromatică și simbolistică, începând de la planul cel mai îndepărtat până la cel mai mic detaliu al primului plan. 

Aceeași tânără o vom regăsi portretizată în mai multe lucrări de-ale pictorului, oferind artistului diferite ipostaze. Un exemplu remarcabil este reprezentat de lucrarea aflată în  patrimoniul Complexului Muzeal Naţional “Moldova” din Iași, intitulată “Țărancă cu urcior”.